munca

Cum poti fi concediat in cazul inaptitudinii fizice si/sau psihice

Potrivit art. 61 lit. c) din Codul muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului “in cazul in care prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat”.

Se arata1 ca “desi din formularea art. 61 lit. c) din Codul muncii rezulta ca angajatorul are dreptul de a dispune concedierea, totusi, de cele mai multe ori aceasta masura trebuie luata in mod obligatoriu, de vreme ce astfel este protejata si persoana salariatului”.
Cazurile in care, la un moment dat, din cauza bolii sau a unui accident (de munca ori nu), salariatul isi pierde

Citeste intreg articolul »

Share

Afla ce drepturi ai daca seful te tine peste program!

De cate ori n-ai plecat pe intuneric de la serviciu, cu mult dupa expirarea celor opt ore legale de munca? De cate ori nu ti-ai luat masa de pranz pe tastatura, ca sa apuci sa termini tot ce ai de facut? Si mai ales, de cate ori ti-a platit patronul orele pe care le-ai stat in plus la birou? Un studiu recent arata ca mai mult de jumatate dintre angajatii din Romania efectueaza ore suplimentare. Si a fost nevoie ca un om sa moara pentru ca un deputat sa propuna ca suprasolicitarea la locul de munca sa fie considerata boala profesionala.

Codul Muncii, in conformitate cu legislatia europeana, prevede ca timpul legal de munca este de opt ore pe zi si 40 de ore pe saptamana.
Maximul de ore pe care o persoana le poate lucra este de 48 pe saptamana, aici fiind incluse si orele suplimentare. Adica un salariat poate sta la serviciu sub doua ore pe zi peste program, pe care angajatorul are obligatia sa le plateasca.

Share

Contractul individual de munca V

Clauza de mobilitate si alte clauze speciale

cim5Clauza de mobilitate stipuleaza obligatia angajatului de a accepta indeplinirea obligatiilor de serviciu si in afara sediului sau domiciliului patronului ori eventualitatea detasarii sau delegarii.
Clauza de mobilitate este reglementata de art. 25 din Codul muncii. Prin clauza de mobilitate partile din contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. Aceasta clauza a fost pana la actuala reglementare subinteleasa in orice contract individual de munca in care specificul muncii prestate presupunea deplasarea angajatului de la sediul firmei. E cazul agentilor de vanzari, agentilor de marketing, agentilor de asigurari etc.
Noutatea pe care o aduce insa reglementarea din Codul muncii vizeaza dreptul salariatului care accepta clauza de mobilitate de a beneficia de prestatii suplimentare in bani sau in natura. Intrucat legea se aplica tuturor situatiilor care intra sub ipoteza normei ce le reglementeaza, inseamna ca si in situatia contractelor care au inclus o clauza de mobilitate si au fost incheiate mai inainte de intrarea in vigoare a codului se vor aplica aceste completari.
Prin urmare, salariatii care nu au locul de munca intr-o locatie stabila sunt indreptatiti sa pretinda angajatorilor lor prestatii suplimentare in bani sau natura.

Citeste intreg articolul »

Share

Ce clauze sunt interzise in contractele de munca?

Fie că sunteţi salariat, fie că suneţi angajator trebuie să ştiţi că nu puteţi include în contractul individual de muncă anumite clauze considerate nelegale, şi în consecinţă interzise conform legislaţiei muncii.Chiar dacă parţile unui contract de muncă pot negocia clauzele contractuale, inserarea unor clauze interzise atrage nulitatea acestora. Clauzele nepermise în contractul de muncă privesc, în principal, aspectele care duc la renunţarea de către salariat la anumite drepturi recunoscute de lege (conform art.38 din Codul Muncii) sau, dupa caz, la restrângerea anumitor drepturi ale salariatului.

Prezentăm în continuare câteva din clauzele considerate interzise în contractele de muncă:

Clauza de renunţare a  salariatului la drepturi recunoscute de lege

Astfel de clauze pot privi renunţarea salariatului la dreptul la concediul de odihnă, dreptul la acordarea de ore libere plătite pentru orele suplimentare prestate sau la plata orelor suplimentare, conform legii ori contractului colectiv de muncă aplicabil etc.

Clauza de excusivitate

Această clauză se referă la interdicţia ca salariatul sa presteze pe durata contractului individual de muncă o alta activitate salariată la un alt angajator, prin cumul de funcţii.

Nu se va confunda această interdicţie de ordin general, cu clauza de neconcurenţă – care priveşte interzicerea prestării muncii la un angajator concurent, pe o perioadă determinată, după încetarea raportului de muncă cu primul angajator -  şi nici cu obligaţia legală de fidelitate a salariatului, respectiv de a nu aduce atingere intereselor angajatorului, pe durata contractului de muncă, prin prestarea muncii la un angajator concurent.

Citeste intreg articolul »

Share

Termenul de predare a carnetelor de munca, amanat pana in septembrie 2010

Termenul limită de predare a carnetelor de muncă de către persoane fizice şi firme pentru preluarea datelor privind perioadele de stagiu realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, în scopul realizării unei arhive electronice, a fost prelungit până la 30 septembrie 2010.

Decizia a fost luată prin hotărâre de guvern.

Termenul de predare a carnetelor de muncă expiră la 30 noiembrie 2009.

Operaţiunea de preluare din carnetele de muncă, inclusiv din documentele în completare la carnetele de muncă, a datelor referitoare la perioadele de stagiu realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, precum şi a veniturilor salariale aferente a început din 2006, perioada de derulare a acţiunii fiind iniţial estimată la doi ani.

Autorităţile intenţionează să creeze o bază de date la nivel naţional cu istoricul perioadelor de asigurare şi a veniturilor tuturor asiguraţilor sistemului public de pensii, pentru o procedură mai sigură de stabilire a drepturilor de pensii.

Procesul implică scanarea tuturor celor aproximativ şase milioane de carnete de muncă.

Prelungirea termenului este explicată de Guvern prin numărul mare de carnete de muncă care nu au fost predate de către deţinători, în special persoane fizice, inclusiv cele care locuiesc în străinătate.

Share

Cum poate constata instanta judecatoreasca existenta unui raport de munca pentru care nu s-au incheiat forme legale?

Contractul individual de munca este consensual, deoarece se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, manifestarea lor de vointa, neinsotita de nici un fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului. Insa, legislatia actuala, cuprinde o limitarea a acestui caracter, impunand incheierea numai in forma scrisa. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, in limba romana revine angajatorului, conform art. 16 alin. (1) din Codul muncii. Cu toate acestea, trebuie sa intelegem ca pentru valabilitatea (existenta) contractului se cere doar consimtamantul partilor, nu si forma scrisa. Printr-o astfel de forma, nu are loc transformarea intr-un contract solemn, forma scrisa fiind reglementata, in interesul partilor (mai ales a salariatului) care astfel isi asigura un mijloc de proba privind incheierea si continutul acestuia, prevazut ca atare, de lege. Deci, pentru respectarea actualelor prevederi ale Codului muncii la incheierea in conditii legale a unui contract individual de munca trebuie sa existe atat consimtamantul partilor, cat si forma scrisa a acestuia -  lipsa consimtamantului duce la neincheierea contractului iar lipsa formei scrise atrage sanctionarea contraventionala a angajatorului.

Citeste intreg articolul »

Share

Concediul pentru cresterea copilului va constitui vechime in munca

Concediul platit pentru cresterea si ingrijirea copilului de pana la 2 ani, respectiv 7 ani, in cazul copilului cu handicap, va fi recunoscut ca vechime in munca, potrivit unui amendament la proiectul legii salarizarii unitare in sectorul bugetar, acceptat de Guvern, in sedinta de duminica.

Guvernul a analizat in sedinta de duminica aproximativ un sfert dintre amendamentele primite la proiectul Legii Educatiei Nationale, urmand ca primul-ministru, ministrul Educatiei si echipe de specialitate sa analizeze in continuare restul amendamentelor, pentru a le prezenta luni, spre aprobare, in cadrul unei noi sedinte de Guvern.

in ceea ce priveste celalalte doua proiecte de lege, la salarizarea unitara au fost formulate, in total, 773 de amendamente, din care au fost acceptate 39. Amendamentele au venit din partea tuturor grupurilor parlamentare.

“A fost consolidat astfel, inca o data, in lege, principiul potrivit caruia niciun bugetar nu va inregistra o diminuare a salariului brut de care beneficiaza”, a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean, precizand ca este vorba despre articolul 7 alineatul 2 din proiectul Legii salarizarii unitare.

De asemenea, a fost acceptat amendamentul referitor la ponderea in PIB prognozat a cheltuielilor de personal din sectorul bugetar, care se va reduce pana in 2015 la 7 la suta, si nu la 6 la suta cum fusese in varianta initiala.

Un alt amendament se refera la personalul care s-a aflat in concediu platit pentru cresterea si ingrijirea copilului de pana la 2 ani, respectiv 7 ani in cazul copilului cu handicap, precum si la personalul ale carui raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze prevazute de lege. Acestor angajati li se va acorda, la reluarea activitatii, salariul de baza aferent gradului sau treptei profesionale in care
au fost incadrati anterior suspendarii, iar perioada respectiva va fi recunoscuta ca vechime in munca. Gradatia corespunzatoare transei de vechime in munca va fi determinata conform legilor specifice. Amendamentul vine ca urmare a faptului ca, potrivit redactarii initiale a proiectului de lege, concediul pentru cresterea copilului nu constituia vechime in munca.

Un alt amendament acceptat se refera la alcatuirea comisiei bipartite formata din specialisti ai unor ministere si cate un reprezentant desemnat de fiecare confederatie sindicala reprezentativa la nivel national.

In ceea ce priveste proiectul de lege privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, au fost formulate in total 294 de amendamente, din care 69 de la Senat si 225 de la Camera Deputatilor. Au fost acceptate 34, unul de la Senat si restul de la Camera. “O parte din amendamentele respinse propuneau modificari legislative ce excedau obiectul de reglementare al proiectului”, a precizat Ioana Muntean.

Printre amendamentele preluate, unul se refera la modificarea art.6 alin.6, lit. f (incetarea raporturilor de munca), mai exact se va folosi sintagma „familii monoparentale” in locul sintagmelor „femei care au in ingrijire copii” si „barbati vaduvi sau care au in ingrijire copii”, pentru a se evita o interpretare discriminatorie a textului de lege. Astfel, disponibilizarea va afecta in ultimul rand familiile monoparentale. Alte amendamente preluate se refera la corelari de texte si alte aspecte de tehnica legislativa (trimiteri in cadrul proiectului si la alte acte normative, eliminari de articole abrogate).

Share