Tot mai multe firme au probleme de lichiditate din cauza crizei financiare. Cum aflaţi că angajatorul sau firma de la care ar trebui să vă primiţi banii în câteva luni nu se alfă într-o situaţie dificilă. Există baze de date care vă pot salva.
De la începutul anului, aproape 16.000 de firme au intrat în insolvenţă, duplu faţă de întreg anul 2007. Iar valoarea cecurilor şi biletelor la ordin emise fără acoperire ajuns la aproape 450 de milioane de lei în septembrie. Analiştii pun această creştere accelerată a numărului şi valorii incidentelor de plată pe seama crizei economice care a determinat creşterea arieratelor şi, implicit, a blocajului financiar. Prin urmare, este mult mai important acum să vă interesaţi despre situaţia financiară partenerilor.
Datele despre incidentele de plată se pot afla de la bănci
Banca Naţională deţine o bază de date cu informaţii despre toate companiile care au generat incidente de plată: au emis cecuri şi bilete la ordin fără acoperire. Pentru a afla informaţii despre o firmă, trebuie însă să apelaţi la serviciile unei bănci.
“Noi putem verifica orice companie din România, indiferent la ce bancă are deschis contul dar este necesar ca firma sau persoana fizică ce solicită acest lucru să aibă deschis un cont la noi sau, dacă nu are, să îşi deschidă un cont. Taxa pentru interogarea bazei de date a Centralei Incidentelor de Plată este de trei lei pentru fiecare companie verificată”, a descris pentru capital.ro, Andrei Muraru, director de sucursală la Banca Transilvania.
“Consultarea bazei de date a CIP poate fi făcută doar prin intermediul unei bănci, accesul direct la aceste informaţii fiind interzis atât personalelor fizice cât şi companiilor”, a declarat pentru capital.ro Ianfred Silberstein, directorul Direcţiei Juridice din cadrul Băncii Naţionale.
Prin consultarea CIP se pot afla atât incidentele de plată în care a fost implicat partenerul de afaceri, cât şi dacă seria şi numărul cecului pe care acesta l-a emis fac parte dintr-un set de instrumente de plată avizate de BNR sau dacă nu cumva respectivul cec a fost declarat anterior la CIP ca pierdut, furat, distrus sau retras din circulaţie.
O altă soluţie pentru o verificare succintă a partenerului de afaceri o reprezintă consultarea bazelor de date publice. Pe site-ul ministerului de Finanţe pot fi consultate datele financiare ale tuturor companiilor din România, atât cele din bilanţ, cât şi cele din contul de profit şi pierdere.
Trebuie însă să le interpretaţi. Ideal e ca firma să fi avut profit în ultimii trei ani. Un alt indicator important este gradul de îndatorare, calculat ca raport între capitaluri proprii şi capitaluri permantente (datorii pe termen mediu şi lung plus capitaluri proprii). O pondere sub 30% a capitalurilor proprii în totalul resurselor de care dispune o companie, pe termen mediu şi lung este considerată nesănătoasă.
De asemenea, solvabilitatea generală (calculată ca raport între activele circulante plus cele fixe şi datoriile totale) trebuie să fie peste 1,2.
Informaţii despre datoriile pe care le are o firmă puteţi găsi pe arhiva garanţiilor mobiliare, unde sunt postate gajurile, garanţiile pe conturi curente sau alte garanţii cerute la diferite credite.
De pe www.buletinulinsolventei.ro puteţi afla dacă împotriva unei companii au fost deschise procedurile de insolvenţă, precum şi stadiul acestora la diferite instanţe.
Iar de pe site-ul Fiscului, puteţi afla dacă o firmă are datorii la bugetul de stat, la cel al asigurărilor sociale sau nu a plătit contribuţiile la şomaj.
Site-uri specializate care oferă informaţii din mai multe surse
În România au apărut site-uri specializate unde se pot găsi informaţii financiare despre companii, agregate din mai multe surse: de exemplu bonitate.ro sau vrajitorul.eu. Informaţiile sunt obţinute, în general, din bazele de date ale Monitorului Oficial, din Arhiva de Garanţii Mobiliare, de la Registrul Comerţului sau Buletinul Insolvenţei.
“Putem oferi atât informaţii punctuale, pentru o singură firmă, cât şi pentru mai multe firme, în baza unui abonament anual. Accesul se face online fiecărui serviciu fiindu-i alocat un anumit număr de credite, valaorea unui credit fiind de 1,1 lei, plus TVA. Vreau să precizez că noi nu oferim un raport de bonitate pentru companiile în cauză, ci doar căutăm în bazele de date ale diferitelor instituţii”, a declarat pentru capital.ro Cristina Niţu, Project Manager “Vrăjitorul.eu”
Rapoarte cu explicaţii
Informaţiile financiare, în formă brută, nu vă sunt întotdeauna utile. Coface şi Eximbank oferă rapoarte cu explicaţii despre starea unei firme. Însă şi costurile sunt mai mari.
Obţinerea datelor pentru o singură companie că costă minimum 40 de euro la Eximbank în cazul firmelor româneşti, respectiv 45 de euro pentru cele străine, raportul fiind gata în 10 zile lucrătoare, în primul caz şi în 15-20 de zile lucrătoare, în cel de-al doilea. Pentru 70 de euro perioada de redactare a raportului se reduce la două zile.
Abonamentele cele mai ieftine, care includ 25 de rapoarte, costă 1500 de euro, pentru 40 de companii preţul creşte la 1950 de euro iar pentru 2.300 de euro anual obţineşi 60 de rapoarte. Pentru toate cele trei tipuri de abonament se oferă, gratuit, un raport privind riscul de ţară acoperind un număr de 51 de state.
Trebuie precizat că este obligatoriu să aveţi un cont deschis la Eximbank pentru a putea obţine aceste rapoarte.
Raportul despre companii cuprinde: datele de prezentare ale firmei (denumire, adresă, telefon etc), istoric, date financiare, date de bilanţ, standing financiar calculat pe baza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate şi rentabilitate, informaţii despre asociaţi, credite în derulare şi credite restante recomandări privind nivelul maxim al creditului comercial.
În contextul economic actual, neîncasarea creanţelor a devenit o problemă din ce în ce mai arzătoare. Mulţi clienţi se află în stare de faliment, nemaiputând să-şi onoreze datoriile. Cum procedăm cu aceste creanţe? Pierderile înregistrate în contabilitate din cauza scoaterii din evidenţă a creanţelor incerte sunt deductibile la calculul profitului impozabil? În ce condiţii se pot constitui provizioane? Cum procedăm cu creanţa neîncasată, din punctul de vedere al TVA? Cum se înregistrează în contabilitate creanţele incerte? La aceste întrebări şi nu numai au încercat să ne răspundă consultanţii fiscali, contactaţi de Curierul Naţional. În ceea ce priveşte aceste creanţe este necesar să precizăm că Decretul 167/1958R stabileşte un termen general de prescripţie de 3 ani. “Astfel, creanţele neîncasate trebuie recuperate în interiorul acestui termen. Ca primi paşi în recuperarea creanţelor recomandăm notificările de plată şi somaţiile. Aceste proceduri prelungesc automat şi termenul de prescripţie”, a declarat Luminiţa Ristea, managing partner în cadrul companiei Nexia România.
Contribuabilii care se afla in procedura insolventei sau in dizolvare nu vor plati impozit minim, conform legii pentru aprobarea OUG nr. 109/2009, adoptata recent de Parlament.
Utilizarea firmelor „fantomă“, implicarea în tranzacţii a unor firme aflate în insolvenţă sau implicarea ilicită a persoanelor fizice în operaţiuni comerciale – sunt cåteva dintre cele mai des întålnite metode folosite de afacerişti pentru a scăpa de impozite.
De la inceputul acestui an, entitatile economice au doua mijloace prin care pot intarzia intrarea in insolventa sau falimentul si au sansa de a se salva: mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.
Începând cu această lună, băncile se pregătesc să treacă la executarea silită pe bandă rulantă a datornicilor. 
Loading ...