articole juridice Archive

Ce impozite plateste o PFA si ce taxe, o companie

Avantajele PFA sunt multiple: mai puţine controale, contabilitate mai simplă, un număr mai mic de taxe şi impozite, dar şi mai puţine drumuri pentru depunerea declaraţiilor.

„Am decis să-mi transfer afacerea de pe SRL pe PFA, din cauza controalelor numeroase şi a amenzilor pe care trebuie să le plătim”, ne-a spus Elena V., proprietara unui magazin mixt din Capitală. Campania prin care EVZ vine în sprijinul micilor patroni constinuă, astăzi, cu un material despre obligaţiile fiscale ale unei Persoane Fizice Autorizate (PFA).

„În urma tuturor controalele din România, începând cu Garda Financiară, inspecţia şi protecţia muncii, protecţia consumatorilor şi până la Sanepid, pompieri, primărie, Autoritatea Vamală – într-un an de zile suntem încărcaţi cu mii de amenzi plus impozitul forfetar”, afirmă indignată femeia de afaceri.

Citeste intreg articolul »

Renegocierea anuala a salariului – sesizarea unor practici abuzive

Se stie ca renegocierea anuala a salariului are loc dupa evaluarea performantelor profesionale ale salalariatului. Desigur aceste etape succesive pot avea loc si la intervale mai scurte – semestrial sau trimestrial. Recent, mi-au atras atentia reglementari privind renegocierea salariului in urma evaluarii performantelor profesionale individuale cuprinse in regulamente de acordare a salariului aplicabile unor societati comerciale.

De regula, personalul cu atributii in resurse umane colaboreaza la intocmirea acestor regulamente, potrivit practicii arhicunoscute: “Am de intocmit, urgent, un regulament de salarizare. Nu ai un model?” Si asa, modele, bune sau rele, devin embleme ale unor „case mari” pe sistemul ca asa se practica, deci e cu siguranta bine.

Citeste intreg articolul »

Cum sa alegi codul CAEN

Codul CAEN (Clasificarea Activitatilor Economice Nationale) este un indice numeric utilizat pentru definirea anumitor activitati economice. Daca acesta nu este actualizat conform modificarilor din 2007 (intrate in vigoare la 1 ianuarie 2008), companiile pot ajunge chiar sa piarda accesul la anumite programe de finantare nerambursabila.

Revizuirile sunt, in principiu, necesare deoarece schimbarea structurilor economice si tehnologiile noi genereaza activitati si produse ce depasesc ca importanta pe cele existente. De aceea, din punct de vedere strict administrativ-organizatoric, intervalele dintre revizuiri nu ar trebui sa fie prea lungi, deoarece relevanta clasificarii se diminueaza in timp, dar nu trebuie sa fie nici prea scurte, intrucat afecteaza negativ comparabilitatea datelor in timp”, spune pentru startups.ro Elena Crintea, avocat colaborator la casa de avocatura Popovici Nitu & Asociatii.

Modificarea codului CAEN din Romania se face si pentru ca acesta sa fie armonizat cu cele internationale, care, la randul lor, sunt actualizate in urma schimbarilor din activitatile industriale si comerciale din economia mondiala.

Citeste intreg articolul »

Documente necesare pentru eliberarea unei carti de identitate

Documentele obligatorii, indiferent de motivul pentru care se elibereaza actul de identitate, sunt urmatoarele:

- cererea pentru eliberarea actului de identitate;
- certificatul de nastere al solicitantului si ale copiilor cu varsta mai mica de 14 ani;
- documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu;
- chitanta reprezentand contravaloarea cartii de identitate, respectiv 7 lei;
- timbru fiscal in valoare de 4 lei sau documentul cu care se face dovada achitarii, in conditiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru.

Pe langa documentele prezentate mai sus, sunt necesare, de asemenea, si alte documente, in functie de motivul pentru care se solicita eliberarea cartii de identitate si de starea civila a solicitantului, astfel:

1. In cazul eliberarii cartii de identitate la implinirea varstei de 14 ani:
- actul de identitate al unuia dintre parinti sau al reprezentantului legal;
- certificatul de casatorie al parintilor sau, dupa caz, hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care se stabileste caruia dintre parinti ii este incredintat minorul, daca parintii sunt divortati.

Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, insotit de unul dintre parinti sau, dupa caz, de reprezentantul sau legal, de persoana desemnata din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenta sociala sau de persoana careia i-a fost incredintat in plasament.

In situatia in care parintii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semneaza de parintele la care minorul are domiciliul, in conditiile legii.

Pentru minorul care, desi a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca, unuia dintre parinti, locuieste statornic la celalalt parinte, se solicita declaratia de consimtamant a parintelui caruia i-a fost incredintat din care sa rezulte ca este de acord ca in actul de identitate al minorului sa fie inscrisa adresa la care acesta locuieste statornic.

Eliberarea primului act de identitate nu se poate face pe baza de procura speciala.

2. In cazul persoanelor casatorite/divortate/vaduve:
- certificatul de casatorie/hotararea de divort definitiva si irevocabila/certificatul de deces al sotului decedat.

3. In cazul pierderii, furtului, distrugerii sau deteriorarii actului de identitate:
- un document oficial cu fotografie de data recenta, pentru certificarea identitatii.

Recompensarea orelor suplimentare

Art. 117 alin. (1) din Codul muncii[1], prevede ca munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal (peste 40 de ore) este considerata munca suplimentara. Posibilitatea existentei unei durate zilnice a timpului de munca mai mare de 8 ore este prevazuta si de art. 112. Atunci cand aceasta durata este de 12 ore, trebuie sa urmeze o perioada de repaus de 24 de ore.

Avand ca sursa dreptul comunitar (Directiva nr. 2003/88 din 4 noiembrie 2003 referitoare la unele aspecte ale organizarii timpului de munca, care a inlocuit Directiva 93/104 din 22 iunie 2000), legiuitorul nostru a prevazut [la art. 111 din Codul muncii] ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Prin exceptie insa, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana [art. 111 alin. (2) din Codul muncii].

Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura de activitate aplicabil, perioade de referinta mai mari de 3 luni, dar care sa nu depaseasca 12 luni. [art. 111 alin. (2)1 din Codul muncii).

La stabilirea perioadelor de referinta mentionate nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca [art. 111 alin. (2)2 din Codul muncii].

Printr-o interpretare strict juridica a prevederilor mentionate [art. 111 si 112 din Codul muncii] se va ajunge la urmatoarele concluzii2:
- regula este ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, ceea ce, evident presupune si depasirea duratei zilei de lucru de 8 ore pe zi, avand in vedere ca saptamana de lucru este de 5 zile;
- exceptional, pot fi depasite cele 48 de ore, cu conditia ca media orelor de munca calculata pe perioada de referinta sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

Intr-o asemenea situatie, numai prin analogie (printr-o interpretare de lege lata) putem considera ca astfel pot fi depasite si cele 48 de ore saptamanal, cu conditia ca pe perioada maxima de referinta sa nu fie depasita media de 8 ore pe zi si 48 de ore pe saptamana. Desigur ca textele discutate au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca; in ipoteza cumulului de functii nu mai functioneaza interdictia referitoare la cele 48 de ore de munca pe saptamana3.

O alta conditie pentru efectuarea muncii suplimentare (alaturi de limita sa maxima) consta in acordul salariatului. Drept urmare, angajatorul nu poate dispune (unilateral) prestarea acestei munci. Nu se cere acordul in caz de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident (art. 117 alin. 2 si art. 118 din Codul muncii).

Cel care trebuie sa aiba initiativa orelor suplimentare este angajatorul care le solicita, fie in scris, fie verbal. Solicitarea poate fi expresa, dar si implicita, sau tacita, de exemplu, atunci cand angajatorul impune sarcini suplimentare fata de cele curente, a caror indeplinire reclama prestarea unei munci suplimentare, fara a se face referire la timpul de lucru, ori cand incurajeaza pretarea orelor suplimentare in conditiile in care necesitatile de serviciu (de productie, comerciale etc.) impun acest lucru.

Insa, nu poate fi vorba de solicitarea angajatorului atunci cand salariatul nu-si indeplineste norma de munca in timpul programului normal de lucru, deoarece isi desfasoara activitatea neglijent si nu acorda atentia cuvenita sarcinilor de serviciu etc. Depasind astfel durata normala a timpului de lucru, el nu poate pretinde ca a efectuat ore suplimentare.4

Deci, potrivit art. 117 alin. (2) din Codul muncii, exista doar doua exceptii cand nu este necesar acordul salariatului si anume:
- forta majora;
- lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

Conform art. 116 din Codul muncii, angajatorul are obligatia de a tine evidenta muncii prestate de catre fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat. Drept urmare, el nu s-ar putea prevala de propria sa turpitudine (netinerea evidentelor) pentru a nu lua in considerare orele suplimentare prestate de salariati.

Regula este ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia (art. 119 alin.1 din Codul muncii).

Atunci cand compensarea nu este posibila in luna urmatoare, cel in cauza va primi un spor la salariu, stabilit prin negociere (contractul colectiv de munca sau, dupa caz, contractul individual de munca) si nu poate fi – prevede art. 120 din Cod – mai mic de 75% din salariul de baza.

Daca este vorba de zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza (art. 134), sporul nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza.

Salariatii sunt indreptatiti sa primeasca sporul in discutie si atunci cand angajatorul nu le-a cerut in mod expres acordul pentru efectuarea orelor suplimentare. Dar, rezultand fara putinta de tagada prestarea suplimentara a muncii, angajatorul este obligat sa o plateasca.5

_________

NOTE:

1Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05 februarie 2003), modificata si completata ulterior.
2Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 659.
3Ibidem.
4Ibidem, p. 660.
5Ibidem, p. 661.

Sursa: avocatnet.ro

Constituirea societatilor comerciale

TITLUL II: Constituirea societatilor comerciale

CAPITOLUL V: Unele dispozitii procedurale

Art. 60
(1)Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
(2)Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3)Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza recursul curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei.
(4)Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata.
(5)In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59.

Art. 61
(1)Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.
(2)In sensul prezentei legi, prin hotararea asociatilor se intelege si hotararea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, in afara de cazul in care din context rezulta altfel.

Art. 62
(1)Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente.
(2)Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.
(3)Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.

Art. 63
Cererile si caile de atac prevazute de prezenta lege, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de instanta locului unde societatea isi are sediul principal.

Art. 64
Citarea partilor in fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de catre oficiul registrului comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata, atasandu-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori in conditiile Codului de procedura civila.

Modificarea actului constitutiv (I)

TITLUL IV: Modificarea actului constitutiv

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 204
(1)Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarare a adunarii generale ori a Consiliului de administratie, respectiv directoratului, adoptata in temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotararea instantei judecatoresti, in conditiile art. 223 alin. (3) si ale art. 226 alin. (2).
(2)Forma autentica a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci cand are ca obiect:
a)majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren;
b)modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
c)majorarea capitalului social prin subscriptie publica.
(3)Dispozitiile art. 17 alin. (1) se aplica si in cazul schimbarii denumirii ori in cel al continuarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
(4)Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comertului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul hotararii judecatorului-delegat, cu exceptia situatiilor stipulate la art. 223 alin. (3) si la art. 226 alin. (2), atunci cand inregistrarea va fi efectuata pe baza hotararii irevocabile de excludere sau de retragere.
(5)Oficiul registrului comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Regia Autonoma �Monitorul Oficial�, spre a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
(6)Actul modificator al actului constitutiv al unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla, in forma autentica, se depune la oficiul registrului comertului, cu respectarea prevederilor alin. (4), si se mentioneaza in acest registru, fara a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(7)In forma actualizata potrivit alin. (4) se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare a fondatorilor si a primilor membri ai organelor societatii.
(8)Abrogat
(9)Omisiunea este permisa numai daca au trecut cel putin 5 ani de la data inmatricularii societatii si numai daca actul constitutiv nu prevede altfel.

Art. 205
Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.

Art. 206
(1)Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie, in conditiile art. 62, impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii.
(2)Cand opozitia a fost admisa, asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila, daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului.
(3)In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat.

Modificarea actului constitutiv (II)

TITLUL IV: Modificarea actului constitutiv

CAPITOLUL II: Reducerea sau majorarea capitalului social

Art. 207
(1)Capitalul social poate fi redus prin:
a)micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b)reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c)dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2)Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a)scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b)restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c)alte procedee prevazute de lege.

Art. 208
(1)Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2)Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3)Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4)Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5)La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).

Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

Art. 210
(1)Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2)De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3)Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.
(4)Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Art. 211
Abrogat

Art. 212
(1)Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
(2)In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a)data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b)denumirea si sediul societatii;
c)capitalul social subscris si varsat;
d)numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e)ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f)dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;
g)obligatiunile emise de societate;
h)hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.
(3)Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.

Art. 213
Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.

Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.

Art. 215
(1)Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2)Aporturi in creante nu sunt admise.
(3)Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4)Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.

Art. 216
(1)Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2)Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3)Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.

Art. 2161
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.

Art. 217
(1)Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
(2)Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
(3)Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4)Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 218
Abrogat

Art. 219
(1)Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2)Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.

Art. 220
(1)Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30 % din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2)In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.
(3)Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4)Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.

Art. 2201

(1)Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.
(2)O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3)Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.
(4)Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 221
Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.

Excluderea si retragerea asociatilor

TITLUL V: Excluderea si retragerea asociatilor

Art. 222
(1)Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
a)asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b)asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c)asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
d)asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
(2)Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.

Art. 223
(1)Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.
(2)Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.
(3)Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(4)Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 224
(1)Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2)Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.

Art. 225
(1)Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2)Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

Art. 226
(1)Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a)in cazurile prevazute in actul constitutiv;
b)cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c)in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
(2)In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(3)Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.