Noua tendinta adoptata de companiile rau platnice este de a solicita insolventa, iar, mai apoi, de a forta instanta sa inchida procesul pentru lipsa documentelor contabile, apreciaza specialistii Danila Petre & Associatii (DPA). Astfel, avocatii de la DPA solicita judecatorilor aplicarea art 11 lit g) raportat la art. 147 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Potrivit DPA, desi obligati de lege, debitorii aleg sa nu prezinte aceste documente, si astfel, silesc judecatorii sa inchida procedura de insolventa fara a mai ajunge la solutii de plata sau la verificarea activitatii anterioare a companiei insolvente.
Cum scapa cu firmele cu datorii “basma curata” ?
“25%-30% din dosare se inchid pentru ca debitorii nu depun documentele contabile, administratorii judiciari nu pot verifica activitatea anterioara a companiei falite iar creditorii nu-si pot recupera banii. In 90% din aceste cazuri administratorii sunt romani”, a declarat Cristian Petre, senior partner la casa de avocatura DPA.
Potrivit avocatului de la DPA, in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii de insolventa, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al debitoarei falite este obligat sa puna la dispozitia judecatorului sindic , administratorului judiciar sau lichidatorului documentele contabile sau informatiile prevazute de art.28 din legea 85/2006.
Toate aceste documente si informatii sunt necesare administratorului pentru a putea evalua starea societatii falite si pentru a verifica cauzele ce au dus la aparitia starii de insolventa.
Refuzul debitorului prin reprezentantul sau de a depune aceste documente si informatii precum si impiedicarea cu rea-credinta a judecatorului sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului de a le obtine constituie potrivit art.147 din legea 85/2006 infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda.
“Este atributul exclusiv al judecatorului sindic ca la sesizarea administratorului judiciar, lichidatorului sau oricarui creditor interesat sa se sizeze potrivit art.11 lit.g din legea nr.85/2006 organele de cercetare penala pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.147. In cazul in care documentele contabile si informatiile prevazute de lege nu se depun, procedura insolventei se va inchide in cel mult 9-12 luni fara ca vreun creditor, cu exceptia celor garantati sa isi poata recupera vreo creanta. Apoi isi pot deschide linistiti alta firma”, mai spune avocatul.
„Este o incalcare flagranta a legii, un caz de criminal business law daca vreti, iar judecatorii ar trebui ca pe baza rapoartelor administratorilor judiciari sau la cererea creditorilor indreptatiti sa sesizeze organele de cercetare penala pentru savarsirea infractiunii prevazute la art.147 din Legea nr.85/2006. “
In plus, avocatul considera ca organele de cercetare penala ar trebui sa depuna mai multe eforturi in vederea identificarii debitorilor de rea credinta ce impiedica prin atitudinea lor posibilitatea administratorilor judiciari de a le verifica activitatea anterioara. Pana acum, suntem singura casa de avocatura care, in aceste situatii, solicita judecatorilor sindici sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art.147 din Legea privind procedura insolventei.”, adauga Cristian Petre.
Ce presupune procedura de insolventa
Procedura de insolventa instituita prin Legea 85/2006 are drept scop acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, respectiv a acelui debitor care se afla la un anumit moment in imposibilitatea de a-si achita datoriile certe, lichide si exigibile. In cazul unei firme insolvente se va deschide, fie procedura generala de insolventa, fie procedura simplificata de insolventa.
Procedura generala presupune in mod obligatoriu parcurgerea unei perioade de observatie de catre debitor, in urma careia acesta din urma intra, succesiv sau separat, in procedura de reorganizare judiciara (in cazul in care administratorul judiciar considera ca societatea are sanse reale de redresare) sau direct in faliment (in cazul in care redresarea financiara nu pare a fi posibila).
Reorganizarea judiciara poate duce la redresarea societatii debitoare ca urmare a implementarii cu succes a planului de reorganizare si implicit la inchiderea procedurii insolventei fata de debitor sau, in cazul in care planul de reorganizare esueaza, la faliment .
Pe de alta parte, intrarea in procedura simplificata presupune cu necesitate intrarea in faliment a debitorului. Din acest motiv, situatiile in care impotriva unui debitor se poate declansa procedura simplificata de insolventa au caracter exceptional .
Procedura de insolventa reprezinta o procedura colectiva de realizare a creantelor condusa de administratorul judiciar sau lichidator, sub supravegherea judecatorului sindic, punand astfel la adapost creditorii de haosul executarilor silite individuale. In perioada derularii procedurii de insolventa, sunt suspendate actiunile in justitie initiate pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului; de asemenea, pentru aceasta perioada nu curg penalitati sau dobanzi, si este permisa continuarea activitatii debitorului pentru realizarea planului de reorganizare, scopul principal fiind crearea de lichiditati destinate acoperirii creantelor. Ca urmare a caracterului colectiv al procedurii, nu toate creantele vor fi recuperate, nici partial, nici integral.
O noua modificare a legii insolventei: Legea nr. 169/2010
Cresterea cuantumului minim al creantei pentru care poate fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa, dar si termene procedurale mai scurte sunt doar cateva din prevederile unui nou act normativ de modificare a legii insolventei, respectiv Legea nr. 169/2010.
Legea nr. 169/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 505, din 21 iulie 2010.
Valoarea prag, majorata de la 30.000 la 45.000 lei
Conform noului act normativ, valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat;
Totodata, in lege se precizeaza ca sediul debitorului este cel cu care figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor.
Sursa: infoportal.ro
Va recomandam:
