Ce surprize ne aduce noul Cod Fiscal?

Dacă proiectul de modificare a Codului Fiscal reuşeşte să treacă de Parlament în forma actuală, românii vor plăti iar impozit pe câştigurile din dobânzile la depozite şi conturi curente, iar taxele pe proprietate vor creşte chiar şi cu 200%, pentru persoanele care deţin mai multe locuinţe. Astfel, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, persoanele care deţin în proprietate două sau mai multe locuinţe care nu sunt închiriate vor fi impozitate suplimentar faţă de actualele impuneri, cu 30% pentru prima clădire în afara celei de domiciliu, cu 100% pentru a doua clădire şi cu 200% pentru a treia şi următoarele în afara domiciliului. “Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează cu 30% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 100% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu şi cu 200% pentru cea de-a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu”, se arată în document.
Proiectul prevede, totodată, că, pentru aplicarea noilor impozite, compartimentele de specialitate ale administraţiei publice locale vor calcula diferenţele de impozit datorate pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei şi 31 decembrie 2010 şi le vor comunica contribuabililor în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. “Contribuabilii care au achitat impozitul pe clădiri până la data de 31 martie 2010 şi au beneficiat de bonificaţia acordată în temeiul Codului Fiscal vor datora diferenţa de impozit pe clădiri”, se arată în document.

Impozite peste alte impozite

În prezent, în baza Codului Fiscal, dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri este majorat cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 50% pentru cea de-a doua clădire, cu 75% pentru cea de-a treia clădire şi cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.
Nu intră sub incidenţa acestui impozit suplimentar persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală. În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.

Gata cu tichetele de masă sau cele de creşă

Tichetele de masă şi cadou, dar şi cele de creşă, de vacanţă, precum şi plăţile compensatorii vor fi incluse în categoria veniturilor salariale şi impozitate. Documentul prevede includerea în veniturile salariale a contravalorii tichetelor cadou, tichetelor de creşă, tichetelor de vacanţă şi tichetelor de masă, precum şi a plăţilor conpensatorii, dar şi a veniturilor din salarii obţinute ca urmare a activităţii de creare de programe de calculator. În acelaşi timp, va fi abrogat articolul din Legea educaţiei fizice şi sportului referitoare la opţiunea acordată sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă o convenţie civilă, de a i se asigura, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat. În plus, potrivit proiectului, veniturile din salarii obţinute ca urmare a activităţii de creare de programe de calculator vor fi impozitate.
Din impozitarea tichetelor şi a plăţilor compensatorii, Guvernul estimează, pentru acest an, un plus de încasări de aproape 400 mil. lei (din care 345 mil. lei din impozitarea tichetelor de masă), la care se adaugă 30 mil. lei din impozitarea veniturilor din salarii ca urmare a activităţii de creare programe pentru calculator.

Statul umblă şi la câştigurile din jocurile de noroc

Conform documentului, va fi eliminat plafonul de venit neimpozabil de 600 lei pentru câştigurile din jocuri de noroc şi va fi unificată cota de impunere a acestor venituri la 25%. Cota de impunere a venitului obţinut din jocuri de noroc va fi majorată de la 20% la 25% pentru persoane nerezidente. “La articolul 77, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: “(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă venitul realizat de către participanţi la jocuri de noroc de la orice organizator, potrivit legislaţiei în materie”, se arată în proiectul Guvernului. Liviu Popovici, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmaker, ne declara că statul va pierde pe lună circa 2,4 mil. lei, aplicând această măsură. “Luând în considerare că 65-70% din încasări reprezintă câştigurile acordate jucătorilor, că aproximativ 70% din câştigurile plătite sunt reprezentate de câştiguri sub pragul de neimpozitare de 600 lei, şi că aproximativ 50% din reţeaua unui organizator de pariuri, adică aproximativ 30% din cifra de afaceri a acestuia, este reprezentată de agenţii neprofitabile sau cu profit redus care, în condiţiile alterării performanţelor, vor fi închise, putem concluziona că sumele posibil a fi colectate prin impunerea procentului de 25% tuturor câştigurilor obţinut din jocuri de noroc vor fi de aproximativ 1,7 mil. lei, în timp ce pierderea lunară generată de scăderea cifrei de afaceri asupra impozitelor şi taxelor directe va fi de peste 4,1 mil. lei. În consecinţă, măsura propusă ar produce o pierdere lunară directă bugetului de stat de aproximativ 2,4 mil. lei”, a afirmat Popovici.

Acţiunile listate vor fi taxate

Proiectul de lege elimină şi facilităţile acordate persoanelor fizice care deţin acţiuni listate. Cea mai importantă modificare elimină impozitul de 1% pentru tranzacţiile cu titluri deţinute mai mult de un an şi introduce impozitul de 16% pentru toate tranzacţiile. Mai mult, potrivit proiectului, la vânzarea de acţiuni, statul va opri anticipat 10% din valoare, urmând ca la finele anului să facă regularizarea. Nu scapă nici persoanele care efectuau operaţiuni de vânzare şi cumpărare de valută la termen. Ei vor plăti un impozit de 10% pe câştigurile din operaţiuni faţă de 1% cât este în prezent. Totodată, va exista impozit de 16% şi pe veniturile din dobânzi la sistemul de economisire/creditare. În acest fel dispare, practic, avantajul oferit de prima de stat. Deducerile la drepturile de autor scad de la 40% la 20%, ceea ce înseamnă că pe acest tip de contract se va plăti un impozit de 10% pe 80% din valoarea lui, nu pe 60%, cum era până acum.

Taxele şi impozitele din Capitală vor creşte

Consilierii generali vor dezbate în şedinţa de luni proiectul privind încadrarea pe zone de fiscalitate a Capitalei, dacă proiectul va fi aprobat taxele şi impozitele urmând să crească numai în cazul clădirilor care sunt trecute dintr-o zonă inferioară într-una superioară. În urma reîncadrării imobilelor din Bucureşti pe zone de fiscalitate noi va exista o creştere de aproximativ 6-7% în cazul imobilelor ce vor trece din zonele de tip B în zona A. Potrivit consilierilor, pentru o garsonieră trecută la zona A după ce până anul acesta a fost încadrată în zona B impozitul va fi 87,53 de lei, faţă de aproximativ 80 de lei. Totodată, pentru un apartament cu două camere încadrat în zona B, unde impozitul era de aproximativ 100 de lei, dacă acesta va fi trecut la zona A de impozitare taxa va creşte cu aproximativ 16 lei.

Sursa: curierulnational.ro

Share

Va recomandam: