Profesii juridice – introducere
În România există următoarele profesii juridice:
- procurori
- judecători
- avocați
- consilieri juridici
- notari publici
- executori judecătorești
- grefieri
Procurori
Organizare
În România, în cadrul Ministerului Public, funcţionează:
- Parchete de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii
- Parchete de pe lângă instanţele militare
- Primul loc în ierarhie este ocupat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv structurile specializate (Departamentul Național Anticorupție și Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism).
- Primul grad de jurisdicție: parchetele de pe lângă Judecătorii (177)
- Al doilea grad de jurisdicție: parchetele de pe lângă Tribunale (41) Parchetele de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie (1)
- Al treilea grad de jurisdicție: parchetele de pe lângă Curțile de Apel (15)
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organismul central din cadrul sistemului judiciar responsabil de reglementarea profesiei de procuror. Formarea profesională iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor este asigurată de Institutul Național al Magistraturii (INM), o instituţie publica cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete. Acestea din urmă funcţionează pe lângă toate instanţele, cu excepţia tribunalelor specializate în materie comercială.
Urmărirea penală efectuată de către parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii.
Ierarhia instituţională a parchetelor se prezintă după cum urmează:
- În vârful ierarhiei se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General), care este condus de Procurorul General al României. Acesta coordonează activitatea parchetelor de pe lângă cele 15 curți de apel.
- Parchetele de pe lângă curțile de apel coordonează activitățile parchetelor de pe lângă cele 42 de tribunale (inclusiv tribunalul specializat în materie de minori și familie), fiecare dintre acestea fiind condus de un procuror general.
- Parchetele de pe lângă tribunale coordonează activitățile parchetelor de pe lângă cele 177 judecătorii funcționale, fiecare fiind condusă de un prim-procuror.
- Parchetele de pe lângă cele 177 de judecătorii funcționale reprezintă primul grad de jurisdicție (cel mai de jos) al ierarhiei și sunt conduse de prim-procurori.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează două structuri specializate separate. Acestea sunt:
- Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), responsabilă pentru investigarea şi efectuarea urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie. Aceasta este condusă de un procuror şef.
- Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), responsabilă de investigarea şi urmărirea penală a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism. Aceasta este condusă de un procuror șef care acționează în coordonarea Procurorului General al României.
Urmărirea penală efectuată de către parchetele de pe lângă instanţele militare
Urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari se efectuează de parchetele militare, care dețin statutul juridic de unități militare. Acestea funcționează pe lângă tribunalele militare, pe lângă Tribunal Militar Teritorial București și pe lângă Curtea Militară de Apel București.
Ierarhia funcțională a procurorilor
Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalității, ale imparțialității și ale controlului ierarhic.
Procurorii respectivi îşi exercită atribuţiile în conformitate cu legea, respectă și protejează demnitatea umană și apără drepturile indivizilor.
Procurorii din fiecare parchet raportează către șeful Parchetului, care la rândul său raportează către șeful Parchetului ierarhic superior.
Controlul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor subordonați poate fi exercitat fie direct, fie prin intermediul procurorilor-inspectori.
Roluri și obligații
În România există două categorii de procurori:
- Procurori civili, care sunt responsabili pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite de civili.
- Procurorii militari, care sunt responsabili pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite în general de personalul militar.
Categoriile de procurori care îşi desfăşoară activitatea la nivel național sunt:
- Procurorul General al României (șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție);
- Procurorul Șef (șef al DNA și DIOCT);
- Procurorii Generali (șefi ai Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel);
- Prim-procurori (șefi ai Parchetelor de pe lângă tribunale și judecătorii);
- Procurorii șefi de secție (șefi ai secțiilor interne ale Parchetelor);
- Procurorii șefi de serviciu (șefi ai serviciilor interne ale Parchetelor);
- Procurorii șefi de birou (șefi ai birourilor interne ale Parchetelor) și
- Procurorii.
Ori de câte ori se consideră necesar, ex officio sau la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrul Justiției poate numi în funcție procurori desemnați de Procurorul General al României, de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție sau de însuși Ministrul Justiției pentru a inspecta următoarele:
- eficiența managerială a procurorilor;
- performanțele procurorilor și modul de îndeplinire a sarcinilor; și
- calitatea relațiilor de serviciu ale procurorilor cu cetățenii și cu alte persoane implicate în activitatea desfăşurată la nivelul parchetelor.
Nici întreaga gamă de măsuri pe care procurorii le pot lua pe parcursul urmăririi penale și nici deciziile aferente nu vor face obiectul acestei inspecții.
Ministrul Justiției poate solicita Procurorului General al României sau, dacă este cazul, Procurorului General al Direcției Naționale Anticorupție diverse raportări cu privire la activitățile parchetelor și poate emite instrucțiuni scrise referitoare la măsurile care se impun pentru prevenireași combaterea infracțiunilor în mod eficient.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție transmite Consiliului Superior al Magistraturii și Ministrului Justiției un raport anual cu privire la activitățile sale, care prezintă concluziile sale în acest sens Parlamentului României.
Judecători
Organizare
Organismul central din cadrul sistemului judiciar responsabil cu reglementarea profesiei de judecător este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Formarea profesională inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor este asigurată de Institutul Național al Magistraturii (INM) o instituţie publica cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Roluri și atribuții
În România, judecătorii sunt specializaţi în soluţionarea următoarelor tipuri de cauze:
- cauze civile și de executare silită în materie civilă;
- cauze penale și de punere în executare a hotărârilor pronunţate în materie penală;
- cauze comerciale (judecător sindic);
- cauze în materie de dreptul familie și minori;
- cauze de contencios administrativ și fiscal/financiar;
- cauze în materie de conflicte de muncă și asigurări sociale;
- cauze de drept constituțional;
- cauze militare.
Organizarea profesiei juridice: avocați
Avocați
Organismul central responsabil de reglementarea profesiei de avocat este Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR). Aceasta asigură exercitarea calificată a dreptului la apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecția demnității și onoarei avocaţilor membri. Toate barourile din România fac parte din UNBR.
Baze de date legale
Informații cu privire la avocaţii din România sunt disponibile pe site-ul web al Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Este accesul la această bază de date gratuit?
Da, accesul la baza de date este gratuit.
Consilieri juridici
Potrivit legii, consilierii juridici se pot asocia în structuri judeţene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundaţiile. Dintre asociaţiile profesionale constituite în temeiul legii privind asociaţiile şi fundaţiile menţionăm Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (UCCJR). Aceasta este constituită din toate colegiile consilierilor juridici, organizate în fiecare judeţ. Consilierii juridici se pot asocia şi în alte asociaţii profesionale. Lista consilierilor juridici poate fi accesată de pe Internet.
Notari publici
Organizare
Prin lege, Ministerul Justiției din România a delegat exercitarea activităţii notariale – serviciu de interes public către Uniunea Națională a Notarilor Publici (UNNP), păstrând atribuţiile de reglementare şi control ale profesiei. Uniunea Națională a Notarilor Publici este organismul profesional al notarilor publici, responsabil de organizarea profesiei de notar public, apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi și a prestigiului profesiei. Toți notarii publici sunt membri ai Uniunii. Notarii publici sunt organizați în 15 Camere ale Notarilor Publici, fiecare funcționând pe lângă curtea de apel corespunzătoare.
Rol și atribuții
În România, notarii publici furnizează următoarele servicii juridice:
- întocmirea actelor necesare în materia moștenirii legale și testamentare;
- încheierea de contracte (contracte de vânzare-cumpărare, contracte de schimb, contracte de întreținere, contracte de donație, contracte de ipotecă, contracte de gaj și contracte de locaţiune, contracte de închiriere) și de alte acte (acte de garanție solicitate de diverse instituții pentru administratorii acestora);
- întocmirea actelor constitutive ale societăților comerciale, asociațiilor și fundațiilor;
- autentificarea documentelor;
- legalizarea semnăturilor, a specimenelor de semnătură şi a sigiliilor;
- orice alte operaţiuni prevăzute de lege.
Alte profesii legale
Executori judecătorești
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România (UNEJ) reprezintă organizația profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătorești. Uniunea acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi. Executorii judecătorești sunt organizați în 15 camere, fiecare funcționând pe lângă curtea de apel corespunzătoare.
Pagina de internet a Uniunii și pagina de internet a Ministerului de Justiție oferă o listă a executorilor judecătorești. Cu toate acestea, cele două baze de date sunt organizate diferit.
Grefieri
Organismul central responsabil pentru reglementarea profesiei de grefier este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Școala Națională de Grefieri (SNG), este o instituţie publica cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, responsabilă cu formarea inițială și continuă a grefierilor.
În cadrul sistemului judiciar român activează diferite categorii de grefieri:
- grefieri de şedinţă;
- grefieri statisticieni;
- grefieri documentariști;
- grefieri informaticieni;
- grefieri arhivari;
- grefieri registratori.
Linkuri relevante
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Sursa: e-justice.europa.eu
