Utilizarea firmelor „fantomă“, implicarea în tranzacţii a unor firme aflate în insolvenţă sau implicarea ilicită a persoanelor fizice în operaţiuni comerciale – sunt cåteva dintre cele mai des întålnite metode folosite de afacerişti pentru a scăpa de impozite.
Neplata TVA aferentă achiziţiilor intracomunitare, în special la tranzacţiile cu legume, fructe, cereale, carne şi produse din carne, este una dintre cele mai frecvente metode prin care romånii încearcă să fraudeze Fiscul, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea „Curentul“.
„Libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul intracomunitar este exploatată ilicit de către unii operatori economici care, prin invocarea unor identităţi fictive, cesionarea ori abandonarea firmelor care acumulează debite faţă de bugetul de stat, încearcă să se sustragă de la plata obligaţiilor fiscale“, arată reprezentanţii ANAF.
Sustragerea de la plata TVA aferentă creşterii de preţ a produselor importate, în special bunuri de larg consum, este o altă situaţie întålnită frecvent de inspectorii Gărzii Financiare. Fenomenul constă, în principal, în însuşirea integrală a diferenţei dintre preţurile modice înscrise în facturile de import şi preţurile practicate în mod real la comercializarea acestor produse pe piaţa romånească.
Inspiraţi de criză
Metodele de fentare a Fiscului au fost inspirate şi de… criza financiară. Astfel, a crescut numărul situaţiilor în care sunt implicate în tranzacţii firme aflate în procedura de insolvenţă, care beneficiază în mod nejustificat de procedura simplificată de taxare inversă.
În domeniul imobiliar, cea mai folosită metodă este implicarea unor persoane fizice în operaţiuni comerciale, cu sustragerea de la plata TVA.
„Cu precădere, în perioada anilor 2006-2008, s-a remarcat o creştere semnificativă a tranzacţiilor imobiliare efectuate în scop comercial de către persoane fizice care nu se înregistrează ca plătitori de TVA, deşi activitatea desfăşurată, prin volumul tranzacţiilor şi repetabilitatea lor, are în mod evident un caracter de continuitate, în sensul definit de Codul Fiscal“, arată reprezentanţii ANAF.
Sunt şi situaţii în care sunt derulate tranzacţii ilicite, urmate de solicitarea rambursării de TVA necuvenită. Modalitatea utilizată constă în realizarea unor circuite tranzacţionale fictive, care nu implică o mişcare efectivă de bunuri/servicii, în baza cărora ulterior sunt solicitate rambursări de TVA.
Potrivit ANAF, sunt afectate de rambursări ilicite de TVA activităţi derulate în sectoare diverse precum: operaţiunile de leasing, schimbarea frauduloasă a tratamentului fiscal (urmată de încercarea de lichidare a societăţii comerciale implicate), operaţiuni de export sau livrări intracomunitare.
Solvenţi pe post de benzină
În domeniul accizelor, romånii încearcă să fure statul prin comerţul ilicit cu ţigarete. Sursele principale de aprovizionare sunt constituite din intrările ilicite (contrabandă) realizate de persoane fizice sau juridice, dar şi prin intermediul magazinelor tip „duty-free“.
În cazul produselor energetice, diferite amestecuri sunt våndute în loc de carburanţi. Astfel, se declară în fals un nivel de taxare inferior pentru produsele în cauză (spre exemplu, păcura în loc de motorină) sau sunt importaţi solvenţi (produse neaccizabile, cu parametri tehnici asemănători benzinei), care apoi sunt comercializaţi ilicit drept carburanţi.
În domeniul băuturilor alcoolice, frauda fiscală se realizează, în principal, prin comercializarea fără documente a alcoolului şi a băuturilor alcoolice fabricate clandestin, încadrarea cu rea voinţă a băuturilor alcoolice în categoria produselor intermediare, în scopul însuşirii diferenţei de acciză şi utilizarea de banderole false.
Una dintre cele mai comune practici ilicite este munca la negru şi subevaluarea recompensării muncii. Potrivit ANAF, fenomenul se manifestă îndeosebi în construcţii, turism-hoteluri/restaurante, şi sectorul informal, necontabilizat (cel mai frecvent în cazul serviciilor: reparaţii, recondiţionări, servicii menajere, meditaţii etc).
O altă metodă de reducere ilicită a obligaţiilor fiscale este neînregistrarea, în totalitate sau în parte, a operaţiunilor cu caracter comercial, respectiv a veniturilor realizate.
O altă practică folosită de afaceriştii evazionişti este majorarea artificială a cheltuielilor şi deduceri ilicite de TVA prin înregistrarea în evidenţele financiar-contabile a unor prestări de servicii de la intern sau extern, care ulterior nu mai pot fi identificate/cuantificate (management, marketing, know-how, consultanţă etc). În multe situaţii s-a constatat că prestatorii sunt firme tip „fantomă“ sau înregistrate în „paradisuri fiscale“.
Sursa: curentul.ro
