În contextul economic actual, neîncasarea creanţelor a devenit o problemă din ce în ce mai arzătoare. Mulţi clienţi se află în stare de faliment, nemaiputând să-şi onoreze datoriile. Cum procedăm cu aceste creanţe? Pierderile înregistrate în contabilitate din cauza scoaterii din evidenţă a creanţelor incerte sunt deductibile la calculul profitului impozabil? În ce condiţii se pot constitui provizioane? Cum procedăm cu creanţa neîncasată, din punctul de vedere al TVA? Cum se înregistrează în contabilitate creanţele incerte? La aceste întrebări şi nu numai au încercat să ne răspundă consultanţii fiscali, contactaţi de Curierul Naţional. În ceea ce priveşte aceste creanţe este necesar să precizăm că Decretul 167/1958R stabileşte un termen general de prescripţie de 3 ani. “Astfel, creanţele neîncasate trebuie recuperate în interiorul acestui termen. Ca primi paşi în recuperarea creanţelor recomandăm notificările de plată şi somaţiile. Aceste proceduri prelungesc automat şi termenul de prescripţie”, a declarat Luminiţa Ristea, managing partner în cadrul companiei Nexia România.
Sunt deductibile creanţele?
În plus, consultantul fiscal ne-a menţionat că pierderile înregistrate în contabilitate din cauza scoaterii din evidenţă a creanţelor incerte sunt deductibile la calculul profitului impozabil, dar cu anumite condiţii. Astfel, potrivit consultanţilor şi potrivit reglementărilor Codului Fiscal sunt deductibile după cum urmează:
- A – provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
- B – provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atesta această situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
Mecanismul provizionului
“În ceea ce priveşte provizioanele, putem constitui provizioane ţinând cont de condiţiile precizate mai sus la punctul A. Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri în cazul încasării creanţei, proporţional cu valoarea încasată sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli. În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influenţate cu diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora”, ne-a mai spus Luminiţa Ristea.
Potrivit acesteia, valoarea provizioanelor pentru creanţele asupra clienţilor este luată în considerare la determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile de deductibilitate şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Cheltuielile reprezentând pierderile din creanţele incerte sau în litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenţă a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperită de provizionul constituit, au mai spus consultanţii fiscali.
Din punctul de vedere al TVA
Cum procedăm cu creanţa neîncasată, din punctul de vedere al TVA? “Potrivit art.138 din Codul Fiscal, baza de impozitare se reduce numai în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă”, ne-a răspuns Luminiţa Ristea.
Astfel, ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă numai în situaţia în care data declarării falimentului beneficiarilor a intervenit după data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise înainte de această dată, dacă contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adăugată aferentă consemnată în aceste facturi nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului, a afirmat consultantul fiscal.
Etapele ajustării
Potrivit reprezentantului Nexia România, în vederea ajustării bazei de impozitare se parcurg următoarele etape:
1. se va emite factura de ajustare cu valori înscrise cu semnul minus, deoarece baza de impozitare se reduce. Această factură nu va fi transmisă şi beneficiarului aflat în stare de faliment;
2. se va evidenţia factura emisă în jurnalul de vânzări prin înscrierea cu semnul minus a valorii totale, delimitată prin cele două elemente de identificare, respectiv baza de impozitare şi TVA colectată aferentă;
3. se va raporta operaţiunea la rândul 15 din decontul de TVA în baza jurnalului pentru vânzări. La acest rând se evidenţiază sumele rezultate din corectarea informaţiilor din deconturile anterioare, precum şi orice alte sume rezultate din regularizările datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate iniţial.
Sursa: curierulnational.ro
