De la inceputul acestui an, entitatile economice au doua mijloace prin care pot intarzia intrarea in insolventa sau falimentul si au sansa de a se salva: mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.
La cele doua proceduri de evitare a lichidarii (insolventa sau faliment) poate apela orice entitate economica cu personalitate juridica (firme, inclusiv cele de stat, organizatii cooperatiste de credit, de consum si mestesugaresti, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, intreprindere familiala, aflata in dificultate, fara a fi insa in insolventa. De asemenea, aceasta nu trebuie sa fi fost condamnata pentru infractiuni fiscale si nicio procedura de insolventa sa nu fi fost deschisa impotriva sa in ultimii cinci ani.
In legislatie se mentioneaza ca firma in dificultate este intreprindererea al carei potential de viabilitate manageriala si economica se afla intr-o dinamica descrescatoare, dar titularul ei executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile.
“Definitia este destul de generala, nu se limiteaza la a stabili cu exactitate ce rezultate financiare trebuie sa aiba o companie pentru a fi oficial in dificultate. In mod normal, asociatii, administratorii, persoanele care conduc afacerea stiu foarte clar cand se afla in dificultate si trebuie sa convinga instanta, prin orice mijloace, ca se incadreaza in definitia de mai sus. Nu trebuie sa fie vorba neaparat de lipsa profitului, ci si de activitate redusa fara perspective prea mari de revenire, crestere a cheltuielilor fara cresterea proprotionala a venitului etc“, explica pentru startups.ro Irina Sorescu, avocat la casa de avocatura Piperea si Asociatii.
Legislatia in domeniu (381/2009) a intrat in vigoare in acest an, la mijlocul lunii ianuarie.
Ce este mandatul ad-hoc
Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului. Prin acesta, un mandatar desemnat de instanta negociaza cu unul sau mai multi creditori pentru a realiza o intelegere intre acestia si debitor. Scopul intelegerii este depasirea starii de dificultate in care se afla debitorul. Mandatarul ad-hoc este un practician in insolventa.
“Se poate apela la un mandatar ad-hoc prin cerere directa de catre debitor, adresata presedintelui tribunalului“, spune pentru startups.ro Mirela Serban, Managing Partner la compania de consultanta fiscala si de contabilitate R&M Audit.
Procedura mandatului ad-hoc incepe cu depunerea cererii de numire a mandatului ad-hoc, cu indicarea mandatarului propus si depunerea unei motivatii detaliate pentru care este necesara o astfel de numire. Urmeaza convocarea debitorului si mandatarului.
“In termen de 5 zile, instanta va chema in camera de consiliu pe debitor si pe mandatarul ad-hoc propus, iar dupa ascultarea lor, instanta constata ca debitorul se afla in dificultate, numeste mandatarul ad-hoc si ii stabileste onorariul. Debitorul trebuie sa demonstreze cu orice probe dificultatea financiara in care se afla intreprinderea lui, iar existenta si valabilitatea mandatului ad-hoc se dovedeste cu sentinta judecatorului sindic de numire a mandatarului ad-hoc“, spune Irina Sorescu.
Mirela Serban precizeaza ca onorariul mandatarului ad-hoc este stabilit provizoriu de presedintele tribunalului, la propunerea debitorului si cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar, care poate fi modificat, ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.
Apoi, mandatarul ad-hoc are la dispozitie 90 de zile pentru a negocia o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori. Mandatarul poate propune stergeri, reesalonari de datorii, incetarea unor contracte, reduceri de personal etc.
La sfarsitul celor 90 de zile, mandatul ad-hoc inceteaza automat. Pe parcursul acestei perioade, mandatul se poate incheia prin denuntarea unilaterala a lui de catre debitor sau mandatarul ad-hoc, incheierea intelegerii sau daca mandatarul nu reuseste sa intermedieze incheierea unei intelegeri intre debitor si creditorii sai.
Concordatul preventiv
Concordatul preventiv este un contract intre debitor si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate. Prin acest contract debitorul propune un plan de redresare si de acoperire a creantelor, pe care creditorii il accepta.
“Concordatul preventiv este, poate, prima masura reala anti-criza pentru comerciantul roman. Este o procedura amiabila, rapida, discreta si eficienta pentru iesirea din dificultate si prevenirea insolventei“, spune pentru startups.ro Vasile Deleanu, Managing Partner la casa de avocatura cu acelasi nume.
Irina Sorescu adauga faptul ca procedura concordatului este una amiabila, cu scopul de a salvgrada firma in dificultate, pentru ca aceasta sa isi continue activitatea, sa pastreze locurile de munca si sa isi acopere creantele.
Mirela Serban mentioneaza ca aceasta procedura este urmatorul pas dupa medierea interna.
Vasile Deleanu spune ca in Romania concordatul preventiv a mai fost valabil in perioada 1929 – 1938, cand procedura a contribuit la depasirea crizei.
Care sunt etapele concordatului preventiv
Primea etapa a concordatului preventiv este introducerea cererii de deschidere a procedurii, care se poate solutiona in regim de urgenta in maximum 48 de ore.
Urmeaza numirea conciliatorului, notificarea creditorilor si depunerea ofertei la grefa tribunalului.
Dupa deschiderea procedurii, in maxim 30 de zile, conciliatorul si debitorul intocmesc lista creditorilor si propun oferta de concordat.
“In urmatoarele 30 de zile, concordatul trebuie aprobat de creditori, de cel putin doua treimi dintre cei acceptati, necontestati“, precizeaza Irina Sorescu.
Apoi, conciliatorul cere instantei constatarea concordatului de catre judecatorul sindic.
Omologarea concordatului pentru dobandirea opozabilitatii fata de creditorii nesemnatari si aderarea la concordat a creditorilor nesemnatari sunt urmatoarele etape.
Dupa acestea, incepe procedura de redresare si achitare a creantelor, care dureaza maximum 18 luni, de la incheierea concordatului intre debitor si creditori. Daca este nevoie sau concordatul este contestat, aceasta etapa se poate prelungi cu sase luni, prin votul creditorilor.
“Ca si derulare, este o procedura rapida, aceasta fiind si una dintre noutati si depinde de modul de corelare si de depunere a proiectului de concordat si de planul de redresare“, adauga Mirela Serban.
Cei implicati in concordatul preventiv sunt instantele judecatoresti, conciliatorul, adunarea creditorilor si comitetul creditorilor.
Conciliatorul negociaza pentru a se ajunge la concordat si supravegheaza aplicarea clauzelor sale.
“Acesta este un practician in insolventa care il va sprijini pe comerciant in demersul acestuia de a se redresa“, detaliaza Vasile Deleanu.
Costurile
Pentru realizarea concordatului preventiv costurile sunt onorariul conciliatorului, notificarile, comunicarile catre creditori, amanarile, solutionarile, numarul de cereri, contestatii, cheltuieli notariale etc. Aceste costuri difera foarte mult in functie de dimensiunea debitorului, numarul creditorilor, cuantumul creantelor si dificultatea planului de redresare.
Irina Sorescu spune ca onorariul conciliatorului este unul lunar fix si unul de succes, constand intr-un procent din creantele acoperite – intre 3% si 10% -, si estimeaza ca intreaga procedura costa minim 3.000 de lei pe luna.
Vasile Deleanu precizeaza ca procedura concordatului antreneaza un minimum de resurse financiare si umane, comerciantul continuandu-si “afacerea obisnuita”.
Avantajele
Unul dintre avantajele firmelor este ca de la data omologarii si inceperii concordatului preventiv se suspenda urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra patrimoniului debitorului si incepe prescriptia dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului. De asemenea, se suspenda fata de creditorii semnatari curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a altor penalitati aferente creantelor.
Irina Sorescu adauga ca procedura concordatului omologata este opozabila tuturor creditorilor, cu exceptia statului, daca nu este semnatar.
Alt avantaj al concordatului preventiv este prelungirea termenului de solutionare a datoriilor.
Confidentialitatea si durata mai scurta de solutionare decat in cazul insolventei sunt alte avantaje al concodatului preventiv. Cele doua avantaje duc si la sanse mult mai mari de reusita decat reorganizarea.
Vasile Deleanu subliniaza ca neafectarea reputatiei firmei poate pastrea cota de piata a afacerii.
“Pentru debitor, avantajul este salvarea afacerii, iar pentru creditori o sansa in plus sa-si recupereze creante pe care, in cadrul falimentului, probabil ca nu si le vor putea recupera“, completeaza Irina Sorescu.
Vasile Deleanu adauga faptul ca alte avantaje ale concordatul sunt ca acesta sporeste substantial independenta mediului de afaceri fata de puterea judecatoreasca, datorita caracterului extrajudiciar, si ca permite avansarea in rang a creditorilor chirografari (creantele lor nu sunt garantate cu un bun), acestia dobandind drepturi egale cu cele ale creditorilor garantati.
Un alt avantaj al concordatului preventiv poate fi scaderea numarului de situatii in care se aplica abuziv insolventa.
“Conform estimarilor R&M Audit, peste 60% dintre firmele mici si medii cu datorii semnificative ar trebui sa apeleze sau vor apela la procedura concordatului preventiv in schimbul insolventei, reusind sa obtina acordul creditorilor. Firmele vor apela la aceasta procedura deoarece ofera protectie, adica, daca inainte o firma mergea la zece furnizori <majoritari> si se intelegea cu ei, iar cu unul singur nu reusea sa ajunga la un punct comun, atunci acela o putea actiona si declansa starea de insolventa/ executare“, spune Mirela Serban.
Irina Sorescu spune ca momentan firmele se intereseaza de procedura, etape, pentru ca nu este ceva ce poate fi aplicat imediat si ca, in primul rand, creditorii (bancile, furnizorii etc.) trebuie convinsi ca este o solutie mai buna decat falimentul.
Vasile Deleanu adauga faptul ca procedura concodatului preventiv se poate aplica cu succes intreprinderilor de dimensiuni mijlocii si mari si ca, pe rolul instantelor, inca nu a fost depusa nici o oferta de concordat preventiv, dar ca aceasta nu va intarzia sa apara, data fiind criza economica.
Dezavantajele
Legislatia condordatului preventiv ofera mai putina protectie creditorilor decat debitorilor, daca firmele in dificultate nu isi indeplinesc obligatiile pe care si le asuma prin contract. Astfel, creditorii isi amana cu 18 luni alte incercari de recuperare a creantelor (executare silita, insolventa).
“Legea prevede posibilitatea introducerii unei actiuni de suspendare a contractului de concordat preventiv in cazul in care se constata incalcarea grava de catre debitor a obligatiilor asumate prin contract, dar defineste aceste incalcari in sensul favorizarii unor creditori, ascunderii sau externalizarii de active etc“, explica Mirela Serban.
Prin aprobarea suspendarii contractului de concordat preventiv, judecatorul-sindic acorda creditorilor daune – interese, in conditiile dreptului comun.
“Problema este ca acestia (n.red. – creditorii) trebuie sa isi recupereze si acesti bani, plus creantele care erau in vigoare la inceputul contractului de concordat. De asemenea, legea nu precizeaza ce se intampla daca la incheierea perioadei de concordat preventiv – care poate merge pana la un an si jumatate – debitorul nu si-a indeplinit obligatiile, in conditiile in care a beneficiat intre timp de ajutorul si intelegerea creditorilor”, adauga Mirela Serban.
Ea mai spune ca legea este buna pentru firmele aflate in dificultate, insa, pentru a fi echilibrata si a le stimula o data in plus pe acestea sa isi rezolve problemele si sa isi eficientizeze activitatea, ar trebui completata cu prevederi legate de neindeplinirea contractului de concordat preventiv.
Sursa: startups.ro
MFP a emis recent Ordinul nr. 99/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a amanarii la plata a obligatiilor fiscale neachitate la termen, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 64 din 28 ianuarie 2010.
Procedura de supralegalizare a actelor oficiale romane are la baza urmatoarele acte normative: 
Imaginati-va ca gasiti in final un BRAND DRAGUT foc, care arata sic, care comunica cu clientii, ii sta bine pe site, brandul e la fel cu domeniul, faceti lincuri catre el, ii creste rankingul si ….. incep sa vina clientii..jpg "joburi")
COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania) este un nomenclator aparut in anul 1995 si aprobat prin Ordinul comun al Ministrului Muncii si Protectiei Sociale si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Statistica nr. 138/1949/1995. In prezent, in nomenclator sunt cuprinse 3852 de ocupatii, dar numarul lor se modifica in permanenta in functie de modificarile din piata muncii.
Loading ...
